Recenzie: Aquaman (2018)

(GUEST POST) Știm, știm: Jason Momoa este principalul pilon de atracție pentru acest film. Faptul ca se dovedește a fi mai mult decât o privire pătrunzătoare și trăsături de invidiat este un bonus, nu?

Din iubirea interzisă dintre un simplu paznic de far – Thomas (Temuera Morrison)- și viitoarea regină a Atlanditei – Atlanna (Nicole Kidman), ia naștere un rege adevărat al adâncurilor, un supererou pe uscat și cel care va reuși să unească cele două lumi – Arthur pe numele real, dar cunoscut ca Aquaman (Jason Momoa). Continue reading „Recenzie: Aquaman (2018)”

Recenzie: Bohemian Rhapsody (2018)

(EN below) A trecut o săptămână de când am văzut filmul Bohemian Rhapsody și încă simt că am nevoie de mai mult timp ca să pot să vă vorbesc despre el. Nu o să treacă niciodată suficient de mult timp, pentru că filmul ăsta o să fie viu și o să-mi curgă prin minte și suflet pentru totdeauna.

Treaba e simplă: Bohemian Rhapsody spune povestea lui Freddie Mercury, dar și începutul, progresul și succesul trupei Queen, ce s-a datorat în majoritate domnului Mercury, Freddie Mercury. Fie că ați copilărit sau nu cu muzica trupei Queen, filmul ăsta este o oportunitate fantastică (și executată impecabil) pentru toată lumea, indiferent de generație, să descopere și/sau redescopere aceste hituri. Și pe lângă asta, șansa de a vedea în spatele cortinei, acolo unde durerea transformă totul într-un fenomen. Continue reading „Recenzie: Bohemian Rhapsody (2018)”

Recenzie: Life Itself (2018)

Îi citești titlul, cauți și vezi trailerul, ajungi în sala de cinema și tot nu te aștepți să decurgă așa: o cursă rapidă printr-un amestec de povești tragice. Fiecare poveste se încheagă în jurul morții și a acelei iubiri pe care nu oricine are șansa sa o trăiască. Filmul parcurge teme variate precum iubirea, obsesia, familia , importanța sănătății mentale și amploarea întregului proces de suferință și acceptare a pierderii unei persoane dragi, toate acestea ducând către o singură concluzie clară, în viziunea lui Dan Fogelman: viața este definiția perfectă a imprevizibilului.

Acțiunea este împărțită în capitole, fiecare fiind asociat câte unui personaj principal. Totuși, în toate cele patru capitole este greu să ne dăm seama care este cu adevărat protagonistul poveștii . Această segmentare bruscă și tăioasă contribuie la accentuarea ideii că împrejurări , acțiuni și persoane care la prima vedere nu au nici cea mai mică legătură între ele, privite dintr-un unghi mai larg sunt de fapt strâns legate între ele. Continue reading „Recenzie: Life Itself (2018)”